Reţelele sociale au inceput să cucerească lumea, rând pe rând. Astăzi Facebook şi Twitter par a fi depăşite, chiar dacă nu le putem prevedea destinul primelor reţele sociale, de genul hi5 sau Myspace. Snapchat este una dintre reţelele sociale care se îndreaptă spre dominaţie mondială, iar faptul că avem parte de primul film creat special pentru această reţea socială este dovada acestui fapt.

Hannah Macpherson a decis să profite de ascensiunea Snapchat și a creat astfel primul film pe Snapchat, Sickhouse, un horror care pare că se desfășoară în timp-real pe parcursul a cinci zile. Totuși, fanii și urmăritorii lui Andrea Russett, un social-media star, au fost luați prin surprindere când aceasta a început să posteze filmulețele pe contul său de Snapchat. Reacţiile au fost diverse, de la tweet-uri gen „Este real?” până la reacţii de genul „Verişoara ei e atât de creepy”.

În ultima vreme am avut parte de experimente din partea relizatorilor de film, de la Tangerine, un lungmetraj tras în totalitate pe iPhone până la Unfriended, tras în totalitate folosind Skype. Acesta din urmă a făcut ceea ce a încercat și Hannah Macpherson lansând Sickhouse direct pe Snapchat, combinând metoda de realizare a filmului cu metoda de distribuție. Un fel de 2 în 1. Sickhouse face ceea ce a făcut Orson Welles cu al său War of the Worlds transmis la radio, păcălind publicul să creadă ceea ce se întâmplă și să participe activ. Asta până în momentul în care dezvăluie că totul a fost doar un film. După ce inițial au lansat filmul pe Snapchat, realizatorii au pus cap la cap o variantă de 80 de minute, disponibilă acum pe Vimeo on Demand pentru închiriere.

De-a lungul transmiterii pe Snapchat, Sickhouse a strâns 100 de milioane de vizualizări, oameni care au început să își facă griji pentru siguranța lui Andrea.  Practic Macpherson s-a bazat pe faptul că oamenii au încredere că ceea ce văd pe Snapchat este 100% real. Cu Sickhouse granița dintre realitate și ficțiune s-a șters puțin câte puțin. Plus că lansând filmul pe Snapchat, Macpherson a șters practic bariera care exista până acum între artist și public.

Răspunsul și reacția publicului a venit mult mai rapid și mai direct decât în cazul unui film clasic. Reacțiile au apărut pe twitter foarte repede, iar publicul a fost prins de poveste și de personaje. Chiar și atunci când începeau să se întrebe dacă nu cumva este un film și nu o poveste reală, spectatorii rămâneau, nu plecau. Nu abandonau. 

Una din marile provocări pentru Sickhouse a venit în momentul casting-ului. Macpherson, profitând de experiența ei ca asistent de casting pentru filmele True Grit și In the Valley of Elah, a știut că autenticitatea filmului ei va depinde în mare măsură de distribuție. Dar actorii pe care i-a căutat trebuiau să îndeplinească mai multe condiții. Pe lângă cea mai importantă, aceea de a putea furniza autenticitate prin interpretare. Pe lângă asta, actorii trebuiau să aibă deja o prezență foarte bună în social-media. Mai mult, protagonista filmului va trebui să fie de acord ca distribuția filmului (principala platformă) să fie făcută de pe contul său. Așa, Macpherson a găsit-o pe Andrea Russett.

Pe lângă Andrea, Macpherson l-a distribuit în film pe Sean O’Donnell, un actor cu o impresionantă prezență pe Instagram, care o cunoștea personal pe Andrea. Astfel,  părea veridic în rolul de prieten al Andreei. Pentru rolul verișoarei Andreei, Macpherson a trebuit să găsească o actriță necunoscută, care să poată trece drept verișoara Andreei. Astfel, a fost aleasă Laine Neil, o actriță pe care a cunoscut-o la un casting cu ceva vreme în urmă.

Deși pentru filmarea efectivă Macpherson s-a pregătit, totuși gradul de necunoaștere era destul de mare. Snapchat acceptă filmulețe de maxim 10 secunde, astfel că dublele trebuie să fie extrem de scurte. Dar cel mai mare compromis care a trebuit făcut în privința filmului a fost formatul. Snapchat acceptă video în format vertical, ceea ce era împotriva tuturor credințelor regizoarei. Totuși, aceasta a hotărât să transforme aceste neajunsuri în avantaje. Cele 10 secunde ale unei duble îl gfac pe spectator să se simtă că un voyeur, ca și cum urmărește ceva pe gaura cheii. Iar formatul vertical al imaginii este un lucru inedit, dar care îi provoacă spectatorului o stare de claustrofobie, perfectă pentru atmosfera unui film horror.

Deși a existat un scenariu destul de detaliat, dialogul a fost în mare parte improvizat. Asta pentru că, pentru a arăta cât mai real, regizoarea i-a lăsat pe actori să fie cât mai naturali și mai reali. Varianta de Snapchat a conținut doar în jur de 70% din imaginile care apoar pe varianta disponibilă pe Vimeo, totul pentru a avea un factor de noutate pentru lansarea efectivă a lungmetrajului.

Chiar dacă Snapchat nu e ceea ce aș numi viitorul filmului independent, poate fi văzut ca un model de distribuție și pentru alții. Nu neapărat pe Snapchat. Rețelele sociale sunt în continuă evoluție. Vom avea noi și noi variante și cu cât vor fi mai adoptate de publicul larg, cu atat mai mult ar trebui ca cei ce fac filme să se îndrepte și spre aceste medii.

Foto: NoFilmSchool.com